Acest demers a fost formalizat prin integrarea unui ghid dedicat în cadrul Statutului profesiei avocaților. Aici, UNBR furnizează recomandări și directive pentru avocați privind utilizarea acestor platforme într-o manieră conformă cu standardele etice și profesionale.

Pe lângă gestionarea relației cu platformele de intermediere, UNBR a extins acest cadru normativ printr-un ghid special dedicat detaliind aspectele specifice ale publicității în cadrul profesiei avocaților. Acest ghid servește drept instrument de orientare, oferind avocaților un cadru pentru a-și desfășura activitatea publicitară în conformitate cu normele și etica profesională.

Prin aceste inițiative, UNBR nu numai că răspunde nevoilor actuale din sfera juridică, dar și consolidează standardul profesional și etic al avocaților în era digitală, asigurând o interacțiune transparentă și etică între aceștia și potențialii clienți, în conformitate cu principiile fundamentale ale profesiei juridice.

În data de 04 noiembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1.055 Hotărârea Consiliului UNBR nr. 195/2021 privind modificarea și completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011.

În acest context, UNBR a introdus două anexe la Statut ce constau în ghiduri specifice publicității profesiei, fiind vorba despre Anexa nr. XXXIII denumită ”Ghidul privind utilizarea platformelor online de către avocați” și Anexa nr. XXXIV denumită ”Ghidul de bune practivi privind publicitatea avocatului și a formelor de exercitare a profesiei”. De asemenea, a fost eliminată prevederea carea stabilea până acum că ”mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii clientelei” și sunt eliminate din Statut șapte articole referitoare la mijloacele de publicitate ce pot fi folosite și restricțiile impune.

Prin adoptarea acestor ghiduri s-a dorit crearea unui instrument cu caracter de recomandare, flexibil și permanent adaptabil la evoluția mediului online.

Platformele online care facilitează relația avocat-client reprezintă o provocare recentă atât pentru profesioniștii juridici cât și pentru organizațiile profesionale. Deși aceste platforme facilitează conexiunea rapidă dintre avocați și clienți, mediul online aduce cu sine riscuri sociale și profesionale, aspecte esențiale pe care avocații trebuie să le cunoască și să le gestioneze în oferirea serviciilor pe astfel de platforme.

Astfel, relația avocat-client trebuie să se desfășoare respectând anumite reguli profesionale menite să protejeze interesele clienților. Principiile de confidențialitate, publicitate, și secret profesional rămân cruciale în mediul online, iar avocații trebuie să fie conștienți de aceste aspecte și să le integreze în mod corespunzător în activitatea lor online.

În modelul de platformă de intermediere avocat client, furnizorul de platformă acționează ca un intermediar între avocați și clienți: primul este conectat la platforma care le oferă serviciile, iar acesta din urmă alege un furnizor de servicii.

La acest moment există cinci mari categorii de platforme:

• directoarele/anuarele avocaților: website-uri pe care sunt înregistrate datele de contact ale avocaților, certificatele de specializare (dacă e cazul) sau domeniile de practică ale avocaților; orice avocat se poate înregistra, nu se plătește menționarea pe platformă și uneori chiar sunt înscriși fără voia lor;
• platforme de recomandare a avocaților: un furnizor de servicii de intermediere este implicat în alegerea avocatului de către client; regăsim aici și sisteme de evaluare a avocaților (rating), iar platformele primesc o remunerație fie de la client, fie de la avocat; pot exista riscuri de imagine pentru avocat;
• platformele de intermediere de servicii și brokeraj juridic: oferă posibilitatea clienților de a pune întrebări juridice, iar furnizorul de platformă alege un avocat ”bun” din rețeaua sa de colaboratori sau ”cabinete afiliate”; principalul risc constă în faptul că furnizorul platformei online interferează în relația dintre client și avocat;
• platforme de tip forum: website-uri unde direct sau indirect este prestat un serviciu juridic pentru care platforma, care este și prestator, poate fi plătită în principal de către client; avocații ar trebui să se intereseze cu privire la modul în care își obțin veniturile astfel de platforme pentru a evita să ofere consultanță juridică plătită, de fapt, platformei;
• platforme de întrebări și răspunsuri automatizate: chatbots sau website-uri care folosesc procese automatizate.

Avocații trebuie să manifeste o atenție deosebită în selecționarea platformelor de colaborare, oriendându-se exclusiv către acele platforme care respectă principiile și reglementările specifice profesiei, în special cele referitoare la secretul profesional și confidențialitatea în relația avocat-client. Mai mult, trebuie să se țină cont de principiul alegerii libere și al concurenței loiale în demersul lor de colaborare cu aceste platforme.

În plus, avocații nu trebui să omită a avea în vedere obligația de a institui o relație contractuală directă cu clienții, să evite potențialele conflicte de interese, să se conformeze regulilor profesionale la stabilirea onorariilor și să acorde atenție detaliilor referitoare la garanțiile privind stocarea și prelucrarea datelor, precum și utilizarea sau nu a informațiilor stocate de către platformă.

Consiliul UNBR aduce modificări Statutului profesiei de avocat și în ceea ce privește publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat. Astfel, Statutul se modifică și se completează după cum urmează:

1. Subsecțiunea a 4-a din Capitolul IV „Integritatea profesiei de avocat” își schimbă denumirea și se va intitula „Publicitatea în profesia de avocat”.

• Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională.

• Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de prezentare a activității și serviciilor avocațiale ale acestora, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării în fața publicului.

(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.

Se observă, așadar, că din articoul 243 din Statut a fost eliminată prevederea: „mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă”. În consecință au mai fost eliminate o serie de prevederi ce fac referire la mijloacele de publicitate.

In schimb, UNBR a introdus 3 noi articole cu următorul conținut:

Articolul 243¹

(1) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea și reputația profesiei.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei și toate informațiile difuzate public de acestea prin orice mijloc, inclusiv în spațiul virtual, privind activitatea avocaților trebuie să fie transparente, veridice, corecte și nu trebuie să fie comparative cu alți profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratorii.

(3) În toate cazurile, promovarea prin publicitate și informațiile furnizate de avocați și formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura și limitele obligațiilor profesionale ale avocaților și să respecte principiile fundamentale ale profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al avocatului român.

Articolul 243²

Condițiile ce trebuie îndeplinite de conținutul mijloacelor folosite pentru publicarea informațiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională și atragerea și dobândirea clientelei sunt prevăzute în anexele nr. XXXIII și XXXIV.

Articolul 243³

Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege și în prezentul statut constituie abatere disciplinară.

Comunicările avocatului pe platformele online nu pot conține^[1]:

• onorariile practicate în relația cu clienții.  Anunțarea tarifelor orare este permisă, cu condiția ca acestea să fie aceleași pentru toți clienții.
• mențiuni false ori cu potențial de a induce în eroare și care nu pot fi verificate  privind rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes;
• mențiuni  comparative și/sau denigratoare;
• comunicări prin care să asigure clienții sau potențialii clienți de garanția rezultatului;
• referiri la funcții sau activități care nu au legătură cu exercitarea profesiei de avocat, precum și orice referire la eventuale rezultate ce ar putea fi generate de rolurile jurisdicționale ori în cadrul altor autorități publice;
• În promovarea serviciilor sale, avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului său;
• Avocatul trebuie să se abțină de la orice formă de publicitate prin care se aduce atingere imaginii profesiei de avocat;
• Avocații nu pot accepta profilarea lor în scopurile de marketing ale platformei

Un alt aspect deosebit de important ce a fost modificat prin Hotărârea nr. 195/2021 pentru modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, este acela că au fost abrogate dispozițiile art. 249 alin. (2) din Statut, care instituiau obligația în sarcina formelor de exercitare a profesiei de a obține în prealabil de la Consiliul Baroului avizarea conținutului și modului de prezentare a formelor de publicitate în mediul online.

Pe cale de consecință, avizarea prealabilă nu mai reprezintă obligație în sarcina formei de exercitare a profesiei de avocat.

Noile reglementări privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat sunt mult mai permisive decât cele din reglementarea anterioară, însă acestea instituie în continuare o serie de limitări, precum și obligații care trebuie respectate.

^[1] Codul deontologic al avocatului român, art. 20, alin. 6